LISTA DE LUCRARI ACAD. PROF. DR. ARH. OCTAV DOICESCU

1929 : Este angajat la Primăria municipiului Bucureşti; - Realizează locuința individuală din str. Toamnei, Bucureşti şi o locuință rustică din lemn şi stuf, pe malul lacului Snagov, pentru primarul Dem. I . Dobrescu. Doicescu devine diplomat al Şcolii Superioare de Arhitectură (1930).

1930 : Yacht Club la Snagov ; - Bufetul restaurant Pădurea Băneasa; - Strandul din Snagov și restaurant lacul Snagov ;

1931 : Ansamblul “Astra Română” din Snagov, locuință secundară lacul Snagov, locuință de vacanță în satul Ghermănești, Snagov ;

1932 : Casa de odihnă a societății “ Gaz – Electrica ” la Snagov ; - Clădire cu apartamente str. Mendeleev , București : - Sediul societătii « Gaz- Electrica » din Bucuresti .

1933 : Blocul cu apartamente din Bucureşti, str . Saligny ; - Sediul Societății de electricitate din Câmpina ;

1934 : Revitalizarea Grădinii Botanice din București, restaurant și locuințe personal ; - Bloc cu apartamente str. Armenească Bucureşti ; - Expoziția « Economia Românească 1934 » din Parcul Carol I (cu desființarea pavilioanelor realizate în1906) ; - Clădire cu apartamente în Eforie Sud ;

1935 : Bloc cu apartamente în Calea Dorobanți şi în Bdul. Dacia, Bucureşti ; - Expozitia urbanistică «Luna Bucureştilor  1935» în Parcul Carol I  (lucrează împreună cu arhitecții C. Joja , Gh. Ionescu şi N. Popisteanu, comisar al expoziției fiind Mihai Dragomirescu , directorul «Gazetei Municipale ») ; - Fântana Zodiacului din fața parcului Carol I (mozaicuri : Mac Constantinescu) - Propuneri pentru amenajarea scuarului cu fântană din fața Cercului Militar ; - Vila Florica Capră , str. Mântuleasa nr. 28 A - Vile - Parcul Filipescu : vilă str. Zola, vilă str. Washington , vilă str. Paris ; - Casele de vânătoare de la Portița şi Ilgani, Delta Dunării ;

1936 : Studii pentru Parcul Național ( Herastrău ) împreună cu peisagistul F. Rebhuhn  ; - Fântana  "Miorița" şi ansamblul expozițional « Luna Bucureștilor 1936 » ( coordonare proiect şi dirigenție de şantier) ; - Muzeul Satului în Parcul Carol II (Herastrau), inițiatori fiind sociologul prof. Dimitrie Gusti şi scriitorul Victor Ion Popa; - Proiectul pentru Parcul Vergului;

- Halele centrale Obor, în octombrie se începe constructia Halelor după proiectul  Doicescu, Fonescu, Iovănescu, execuția aparținând antreprizei ing. S. Neicu şi uzinelor Reşita, lucrare preluată ulterior de arh. Horia Creangă;

1937: Fântâna monumentală de la Piața Sf. Gheorghe ( sculptura : Constantin Baraschi) ; - Pavilionul României de la Expoziția universală Paris - 1937 ( autor Duiliu Marcu ), interioarele au fost făcute de O. Doicescu , Petre Grant , Victor Ion Popa etc , comisar general fiind prof. Dimitrie Gusti ; - Sediul Ministerului Informațiilor din str. Oneşti, București ; - Este publicat proiectul « Parcul Tineretului - Fundeni», complex olimpic cu două stadioane şi un sat model cu locuințe ieftine ( autori : Victor Ion Popa, Mihail Dragomirescu , O. Doicescu, C. Joja, S. Mincu, D. Iovănescu ); proiectul nu a fost executat ; - Impreună cu fratele său, arh. Aurel Doicescu, concepe primele locuințe pentru funcționarii soc. « Gaz- Electrica » din parcelarea Bordei - Jianu ( vor fi 78 de imobile ) ; - Cabana Babele - Bucegi , faza I, pentru Oficiul Național de Turism ;

1938: Birouri , ateliere și locuințe pentru Fabrica de anvelope « Banloc » Floreşti ; - Conacul Alimanişteanu din Bilceşti ; - Ministerul de Interne şi sistematizarea Pieții Palatului - proiect nerealizat ;

1939 : Autor pentru « Casa Românească » şi coautor , cu arh. G. M. Cantacuzino, la Pavilionul României – Expoziția mondială New York 1939 – 1940 - Continuă execuția unor locuințe din parcelarea Bordei – Jianu, Bucureşti, inclusiv propria casă din str. Mircea Eliade nr. 2 şi Casa Nicolae Caranfil, str. Emil Zola nr. 2 . - Cercul Militar din Piteşti ; - Hotel Sport Palace Predeal ; - In 9.08.1939 Doicescu trimite Regiei autonome a IAR confirmarea executării planurilor pentru Casa tip lucrător, Casa tip maistru, Casa tip inginer ;

1940 :Bloc cu apartamente în str. Ştirbei Vodă, colț cu str. Luigi Cazavillan ; - Cineromit – proiect nerealizat atunci în forma în care sunt azi studiourile Media ; - Impreună cu arh. R. Ghiulamila concepe expoziția « Dezrobirea Basarabiei »; - Concepe împreună cu arh. G. M. Cantacuzino proiectul Institutului Britanic din București ; Institutul Britanic a rămas în stadiu de proiect ;

1941 : Centrala “ Nord” a Societății de Telefoane Bucureşti, Bdul Banu Manta ; 

1942 : Blocul administrativ al Societății “Banloc”, Calea Victoriei, Bucureşti ; - Ferma Băneasa a regelui Mihai este amenajată după proiectul întocmit de Doicescu ;

1943 : Hale industriale la Uzinele metalurgice din Colibaşi ;

1946 : Clubul funcționarilor Ministerului de Finanțe - lacul Herăstrău , București ; - Blocul Calea Victoriei nr. 109 - colț cu Calea Griviței . - Publică împreună cu Emil Prager „Locuințe muncitoreşti prefabricate” cu proiecte ce nu vor fi realizate; - Locuințe pentru funcționarii aeroportului Băneasa;

1947 : Clubul Corpului diplomatic pe lacul Băneasa , Bucureşti ; - Locuință cu program special în Pădurea Snagov ; - Face parte din primul colectiv republican de proiectare, întocmind studii pentru cartierul muncitoresc din Lunca Pomostului - Reşita; cartierul e realizat parțial; - Aerogara Baneasa, proiect nerealizat ;

1953 : Este inaugurată Opera Română cu prilejul Festivalului mondial al tineretului de la Bucureşti ;

1954 : Doicescu este propus să elaboreze o lucrare despre Construcția sălilor de spectacole pentru Editura de stat pentru arhitectură şi construcții - lucrare nerealizată ;

1955 : In februarie este terminat Manualul ajutator pentru studiul compoziției arhitecturale, elaborat cu ajutorul unui colectiv din “ Proiect ” Buc;

1957 : Clădiri de locuit cu parter comercial pe axa Nord- Sud Bucureşti , proiect finalizat în 1960 ;

1958 : Cartierul de locuințe ieftine Băneasa, București, împreună cu arhitecții M. Calinovschi, P. Svoboda și F. Ionescu ;

1962 : Doicescu ia parte , împreună cu un colectiv, la concursul pentru sistematizarea zonei centrale a municipiului Timişoara ;

1963 : Participă la concursul pentru Gara centrală din Sofia, împreună cu arh. S. Miclescu, St. Perianu şi P. Svoboda ;

1965: Doicescu începe studiul pentru Ansamblul Institutului Politehnic împreună cu un colectiv format din arhitecții Paraschiva Iubu, Carol Hacker, Petre Svoboda, Ştefan Lungu, Ion Podocea ; 

1969 : Doicescu finalizează Ansamblul Institutului Politehnic din Bucureşti ;

1972 : Doicescu primeşte marele premiu al Uniunii Arhitectilor pentru ansamblul Institutului Politehnic şi pentru intreaga activitate ; este numit « Doctor honoris causa » al Institutului de arhitectură « Ion Mincu » ; este pensionat, fiind o scurtă vreme profesor - consultant ;

1974 : Doicescu devine membru titular al Academiei Române  fiind al treile arhitect academician, după Petre Antonescu şi Duiliu Marcu ; - Sistematizare oraş Reşița ; Sediu politico - administrativ la Reşița (1974 - 1976 ) ;

1976: Sunt încheiate lucrările la sediul administrativ din Reşița , ultima lucrare a profesorului arhitect ;

1978 : Octav Doicescu  participă din partea UAR, la o serie de analize la Comitetul Central al PCR în legatură cu noul Centru Civic al Bucureştiului ; pâna în martie 1981 participă cu colectiv elaborator (proiect și machete) la discutiile pentru alegerea soluției finale la noul centru civic și Casa Poporului ;

1981 :  Doicescu  se stinge din viată in dimineata zilei de 10 mai 1981 fiind inmormantat in cimitirul Bellu din Bucureşti ;

Acad. prof. arh. Octav Doicescu are realizate peste 70 de lucrări, pe amplasamente diferite, din care Cartierul Bordei-Jianu cuprinde numai el 78 de imobile, cu 9 partiuri tip si 20 partiuri unicat... Este, de departe, cel mai prolific arhitect român.

drd. arh. Alin Toma Negoescu