Arh. OCTAV DOICESCU: Statele Unite

ARH. OCTAV DOICESCU

(n. 8 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981, Bucureşti)

a fost un academician român, arhitect, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetăţean de onoare al oraşului New York, 1939, titlu dat lui Doicescu de celebrul primar La Guardia.

Nu a fost membru al unui partid politic, nici înainte şi nici după 1944.

Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din oraşul său natal, Brăila. O altă strada Octav Doicescu se afla la Timişoara. Dar nu la Bucuresti , orasul pe care a incercat sa-l modernizeze scotandu-l din amprenta stilului greoi, cel Brancovenesc.

PUBLICAŢII

La sfârşitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, broşura "Către o arhitectură a Bucureştilor", o încercare de a prefigura un Bucureşti modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria", redactată de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ştefan (Fanică) Constantinescu, Mac Constantinescu şi Octav Doicescu. Ultimul număr apare în 1945. Revista este singura publicaţie a epocii care pune problema 'Orient - Occident' în estetica vremii sau problema 'Mitocanului Român', articol scris în 1939. Concepe schite pentu proiectul monumentului din Indore (India ), monument ce trebuia sa adaposteasca o pasare maiastra a lui Brancusi.(New - York Times , 1974). Inceputul razboiului a pus capat constructiei din India.

CONSTRUCŢII PROIECTATE

Restaurantul Românesc de la Băneasa, în prezent Restaurantul Casa Albă (1930). Casa de odihnă a Societăţii Gaz Electra de la Snagov (1932). Yacht Club Snagov (1933). Fântâna Zodiac din Parcul Carol (1935). Casa Babele (1936). Fântâna Mioriţa de la Şosea (1936). Restaurant în Grădina Botanică (1936). "Luna Bucureştilor 1936" (1936). Lucrează la planurile Halelor Obor, dar după un conflict cu Primăria se retrage şi Arh. Horia Creanga construieşte Oborul. Uzinele IAR. Ministerul Informaţiilor de pe Str. Oneşti (1937). Poşta de pe str. Banu Manta (1938). Ministerul de Interne şi sistematizarea Pieţii Palatului (1938), proiect nerealizat. Parcul Herăstrău ce include cartierul Jianu din faţa parcului Bordei. Cartierul de vile din parcul Jianu (astăzi Primăverii) şi amenajarea Parcului Herăstrău şi Bordei împreună cu inginerul Nicolae Caranfil. Cercul Militar Piteşti (1939). Casa Română de la „World's Fair 1939” de la New-York (1939). Cineromit (1940), proiect nerealizat. Monumentul "Turnul dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chişinău *(1942), distrus de sovietici (în 1944). Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astăzi distrusă. Uzinele de anvelope Banloc de la Floreşti şi Blocul Banloc - Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit şi "Blocul Roşu" (1943-1946). Nautic Club Herăstrău (1945). Blocul din Calea Victoriei colţ cu Calea Griviţei (1946). Cartier de locuinţe în Băneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casă avea altă culoare. Aerogara Băneasa (1947), proiect nerealizat. Bloc de locuinţe pe Ştirbei Vodă colţ cu str Luigi Cazzavillan în faţa Conservatorului de muzică. Opera Română (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad. În anii 1960-70 face planurile Institutului Politehnic din Bucureşti la care au lucrat Arh. Ştefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda. Face linogravură pentru coperţi de cărţi de poezie (anii 1925-1930).

ARH. OCTAV DOICESCU ESTE AUTORUL TUTUROR LUCRĂRILOR PUBLICATE PE ACEST SITE.

Documentele de pe acest blog sunt din arhiva Andrei Doicescu aflata in custodie la Uniunea arhitectilor de 14 ani (1998). Materialele din pacate nu au fost înca arhivate de institutia care beneficiaza de aceasta custodie, dupa regulile ce se impun în astfel de cazuri.

Arh. OCTAV DOICESCU

INDEX

Octav Doicescu (Statele Unite, anii 1970)

ARH. OCTAV DOICESCU

In loc de motto

Lista lucrărilor în ordine alfabetică

Link-uri Arh. Octav Doicescu

Persoane interesate