Cioara Doicesti

Biserica

În Cioara Doicesti, biserica a fost fondată la 1852-1858 de proprietarul mosiei Costache Frée, sotul Mandei Frée, născută Doicescu. Biserica parohială Sf. Treime, construită între 1852-1857, sfintită în 1858, pe cheltuiala proprietarului mosiei, pitarul Costache Frei. Pisania, în grafie chirilică, destul de aproximativă (Fie aşa a fost de la început, fie au alterat-o interventiile ulterioare...), pictată deasupra intrării în pronaos, lămureste momentul ctitoririi :  (ÎN NUMELE TATĂLUI SI FIULUI SI SF.(ântului) DUH/ ACEST S(fân)T LOCAS SAU ÎNCEPUT/ DE D.(umnealui) RĂPOSATU PITAR COSTACHE FRE/ LA ANUL 1852 SI SAU SĂVÂRSIT D.(e) DUM(neaei)./ PITĂRIASA MANDA FRE SOTIA RĂPOS/ATULUI CU TOATĂ CHELTUIALA D.(umneaei) FIIND/ PROPIETARĂ ACESTII MOSII DOICES/TI PUINDU-I HRAMUL SF.(intei) TREIMI ÎN ZIL/ILE D (omnului).D.(omn) CAIMACAM ALECSANDRU GHIC(a)/ V.V.(mare voievod) LA ANUL DE LA HS. (Hristos)1858 OC.(tombrie) 14).

Biserica Sf. Treime, Doicesti, str. Doicesti nr. 131. Vedere a clopotnitei, a laturii vestice si a celei nordice.

Biserica Sf. Treime, Doicesti. Catapeteasma si o parte din mobilier au fost reînnoite după 1990. Cupola de pe naos.

Pictura se află în stare de degradare si va necesita o nouă refacere.

Pisania veche, în grafie chirilică, deasupra intrării în pronaos.

Biserica este în plan treflat, cu o singură turlă pe naos, în diametru de cca 4,80 m, cu pridvor închis, adăugire ulterioară. Turla, initial construită din zid, în urma dăraîmării la cutremurul din 1940, a fost refăcută din paiantă. Cele cinci arce de zidărie, patru dintre acestea sustin turla, sunt de formă ogivală. Constructia se întinde pe o lungime de 21,90 m (17,60 m fără pridvor), si pe o lătime de 14 m. Zidurile sunt de cărămidă si mortar de var, au grosimea între 65-75 cm. Turnul clopotnită, are două niveluri: primul, din paiantă, în plan rectangular, cu portalul de intrare în curtea bisericii, a adăpostit,

o vreme, scoala, donatie a Mandei Frée. Nivelul al doilea, clopotnita propriu-zis, are un schelet din scânduri, învelit cu tablă. Pe latura sudică a bisericii, lângă zidul împrejmuitor se află câteva cruci, din piatră, două ale preotilor slujitori, si cruci din marmură cu pietrele de mormânt ale descendentilor familiei Doicescu, proprietarii mosiei si întemeietorii satului Cioara-Doicesti.

Crucea de mormânt a Utzei Doicescu, decedată la 24 iunie 1862.

Crucea de mormânt a lui Theodor Doicescu, decedat la 13 august 1861. Marmură. 

Piatra de mormânt a lui State Doicescu, născut la Rm. Sărat, încetat din viată la 

Cioara Doiceşti, la vârsta de 40 de ani. 

Pliatra de mormânt a Ilencăi Angelescu (Doicescu), născută în anul 1821, 

decedată în anul 1876. 

Piatra de mormânt a Mandei Frée (Doicescu), născută la 1 iunie 1822, încetată din viată 

la 8 octombrie 1877. 

NOTĂ 
Satul, înfiintat pe la 1828, s-a numit initial Cioara Doicescu după numele proprietarului moşiei, Dinu Doicescu, şi a sotiei sale Tudora. De la 1 ianuarie 1964 a luat numele de Bărăganul. I-a fost alipit şi Cioara Radu Vodă.

Sursa imaginilor : Muzeul Brailei

Multumim Muzeului, în mod special doamnei Ghena Pricop, pentru promptitudinea si gentiletea cu care a raspuns solicitarii noastre.